Gust amar

Multe lucruri pe ziua de azi mi-au lasat un gust amar... In principal faptul ca nu suport sa se vorbeasca cu jumatati de masura sau sa mi se ascunda adevarul... Dar dupa a venit seara.... Si un telefon m-a scos din latenta mea... M-a anuntat Bogdan ca Seara Folk a revenit!

Asa ca am plecat sa recescopar senzatia de bine pe care doar muzica frumoasa mi-o poate oferi. Si o buna perioada de timp am trait cu senzatia ca am pierdut magia serii folk definitiv... Poate si datorita faptului ca el a plecat si toti ii ducem dorul. De la buni prieteni pana la oameni care doar l-au auzit cantand cu totii realizam ca a luat o parte din aceasta seara cu el si ca nu va mai fi la fel. Dar il primim in gand si este aproape de noi mereu atunci cand ascultam o melodie pe care el obisnuia sa o cante, cum numai el stie.

Apoi s-a schimbat ceva! Dupa ce am revenit la formula initiala, cu ai ei nesfarsiti si talentati Bogdani si cu vocea superba a Caisei, parca totul a revenit la normal. Nu ma mai simteam cotropita de strainii care ne-au invadat teritoriul, parca nici nu le mai sesizam prezenta. Si am trait din nou catharsisul oferit de muzica, astfel incat acum nu pot sa scriu despre supararile zilei de azi, cum imi propusesem, ci doar despre frumusetea acestei nopti.

Iubesc serile de joi cu folk! Pentru ca ma simt atat de acasa, atat de la locul meu in aceasta gasca de trubaduri incat totul in afara de muzica si de prietenie dispare! Si stiu ca daca ajung acolo lipsita de chef si de pofta de viata atmosfera va reusi sa ma puna din nou pe picioare! Energia acestei seri mi se mare absolut impresionanta! Faptul ca vad oameni care traiesc cu pasiune fiecare nota cantata la chitara si pe care iubirea lor comuna pentru muzica ii apropie este absolut magic!

Numai dupa apus in fiecare joi de acum incolo Seara Folk in Caminul Leu A scoate ce-i bun din noi cum numai ea stie...

P.S. We miss you...